Ultimele știri din lumea astronomiei...

Înfiinţat după câţiva ani de voluntariat educaţional al celor 2 profesori, Nicoleta Pazmany şi Marin Bica, clubul şi-a început activitatea prin lansarea festivă din sala multifuncţională a cetăţii orădene, loc ales pentru a realiza legătura cu perioada renascentistă caracterizată prin aceleaşi preocupări ştiinţifice.

Membrii clubului se întâlnesc în fiecare vineri seara, pentru a face observaţii astronomice dacă este cer senin şi pentru a-şi aprofunda cunoştinţele despre Univers. Cele 2 şcoli care au pus bazele astroclubului au reuşit să achiziţioneze 3 telescoape : un dobsonian de 200 mm, un Schmidt Cassegrain de 200mm, şi un Newton de 130 mm. Astroclubul nostru intenţinează pe viitor să atragă cât mai mulţi oameni în fascinanta lume a astronomiei. El încearcă prin acţiuni de tip Astronomy Day, familiarizarea publicului larg cu instrumentele astronomice şi cu obiectele cereşti. Odată cu achiziţionarea unui planetariu de o şcoală aflată în proiect,oraşul nostru va intra în rândurile oraşelor cu planetarium alături de Bucureşti, Timişoara, Galaţi etc. Acest lucru va face să crească interesul orădenilor pentru astronomie.

Citiţi revista Orizonturi Astronomice online!

Sistemul nostru solar este alcătuit dintr-un Soare in jurul căruia gravitează planetele: în ordinea depărtării lor fata de Soare : Mercur, Venus, sistemul Pământ-Lună, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Pluto, din data de 24 august, 2006 nu mai face parte din rândul planetelor. Acesta a fost denominalizat, intrând în categoria planetelor pitici.

Traiectoriile pe care se deplasează planetele sunt elipsoidale având 2 focare.
Sistemul Solar face parte dintr-o galaxie şi întreg sistemul solar descrie o mişcare de rotaţie în jurul axului galactic, mişcare combinată cu o deplasare rectilinie în direcţia stelei Vega din constelaţia Lyra, cu o viteza de 20 km/sec.
Viteza de deplasare a planetelor şi lungimea drumului pe care îl parcurg sunt diferite, cele aflate mai aproape de Soare având viteza mare de deplasare şi traiectorie mică de parcurs, iar cele aflate spre periferia sistemului solar având o viteza mică şi o traiectorie foarte mare de deplasare. Astfel Soarele parcurge cercul celor 12 constelaţii şi revine în aceeaşi poziţie după 365 zile şi un sfert. Luna 27 de zile, Mercur 11 luni, Venus 7,5 luni, Marte 2 ani, Jupiter 12 ani, Saturn 28 ani, Uranus 84 de ani, Neptun 168 ani, Pluto 252 ani.

Se ştie că Pământul este “umflat” la Ecuator şi că axa polilor este înclinată fată de normala la planul eclipticii cu 23○26′. Din această cauză formele de atractie asupra acestor zone din partea Lunii şi a Soarelui sunt diferite ca valoare şi orientate în plane paralele diferite. Va apărea astfel un moment perpendicular pe axa de rotatie care tinde să modifice pozitia acesteia. Vom avea 2 momente importante : cel datorat fortelor de atractie din partea Soarelui şi cel datorat fortelor de atractie din partea Lunii. Dintre acestea cel al Lunii e ceva mai mare (în raport 43/33 fată de cel al Soarelui).

Află mai mult despre cerul nocturn...

Constelaţia Lira, cunoscutã în mitologia popularã româneascã ca şi Oierul sau Ciobanul Cu Oi este una din cele 3 constelaţii din Triunghiul de varã. Este o constelaţie micã, cu stele mai puţin strãlucitoare exceptând Vega. Cele mai interesante obiecte sunt Nebuloasa Inel precum şi un roi globular mai lat. Este recunoscutã dupã paralelogramul de stele de sub steaua Vega. Epsilon Lyrae este una dintre cele mai cunoscute stele duble.

Click pentru rezolutie mai mare

Nebuloasa Inel (cunoscutã ca şi M 57) este una dintre cele mai cele mai cunoscute nebuloase planetare de pe cerul nordic. Se estimeazã cã în cazul Nebuloasei Inel, distanţa pânã la Pãmânt este de 6000 – 8000 ani luminã. Magnitudinea integralã a nebuloasei este 8.8 .

Cea mai strãlucitoare stea din constelaţia Lira, Vega, are o magnitudine aparentã de 0.03, find a doua cea mai strãlucitoare stea din emisfera nordicã dupã Arcturus din Vãcarul şi cea de-a cincea stea ca strãlucire de pe cer. Se aflã la o distanţã de 25 de ani-luminã